sa nu ti mai fie frica

să nu-ți fie frică de ziua de mâine, de răutațile care le-ar putea aduce, de lucrurile bune care poate te așteaptă. să nu-ți fie frică să-i spui ce simți și s-o faci să fie fericită, să fie a ta. să nu-ți fie frică să pui piciorul în prag când simți că ea clachează și să nu ți se sfâșie sufletul când țipă la tine. să te uiți la ea cu ochi dulci și atunci când poate nu o suporți. să nu-ți fie frică de copilul din ea și de iubirea care ți-o cere și să nu fii mereu pregătit să i-o dai. să nu plângi râuri lângă ea când simte că nu mai rezistă și să nu-i pui toată dragostea ta pe tavă. las-o să mocnească dorul în ea, să-i ardă carnea de dor și să nu mai poată. să plângă singură noaptea în pat la indiferența ta din timpul zilei și să nu-și poată opri inima din bătut și din suferit. s-o lași să fumeze 10 pachete de țigări pe zi, din cele mai tari și mai nocive. s-o lași să-și piardă frumusețea naturală și s-o lași să se desfigureze pe dinăuntru, să moară de gustul buzelor tale și să se mutileze singură, să se uite la pozele cu tine și să spargă calculatorul și să se mire de puterea ei care până acum nu se mai trezise în ea. să nu mai dea importanță dacă e îmbrăcată în roz și verde sau dacă nu se asortează deloc. să-și rupă tocurile de furie și să le trântească de perete să se mire și acolo de gaura imensă lăsată și să-și plângă de milă așteptându-te, iar ție să nu-ți fie frică. s-o lași să se dezumanizeze și să ajungă să nu te vadă decât pe tine și atunci să vii s-o iubești, s-o strângi cu putere și s-o aduni, să-i pui la loc piesele lipsă și să-i satisfaci orice nevoie. dar ai grijă, să nu fie prea târziu iar dacă e prea târziu, să nu-ți fie frică nici atunci când o să plece și n-o să se mai întoarcă și rolurile se vor inversa ...