duminică, 11 decembrie 2016

gratias tibi ago, male verba mea

și-mi doresc o viață fără complicații și fără să-mi fie frică de oameni.
bună, nu ți-ai dori să mă cunoști, n-ai vrea nici măcar să mă vezi trecând pe lângă tine pentru că umbra mea o să o urmărească pe a ta până n-ai să mai poți să evadezi din mrejele ei.
așa s-a întâmplat și cu el.
n-am vrut să-i fac viața un calvar, și nu mi-am dorit să stric un om perfect.
l-am ciobit și i-am sădit în cap ideea de absolut.
m-am speriat, înțelegi?
m-am speriat, m-am atașat și am uitat de mine.
și știi că ți-am zis că am stricat un om perfect?
da, l-am stricat pentru că m-am stricat pe mine.
nu eram bine înainte de el, și nici acum nu sunt, însă acum am o doză de ”va fi bine cândva”
mi-a dat speranța lucrului bun, energiei pozitive din mine.
e omul cu energiile, știi? eu nu le aveam, nu până la el.
mi-a arătat că nu e trist nimic, și că lacrimile ce-mi curg și acum șiroaie, pe obrajii brăzdați de durere, nu sunt nimic altceva decât niște monștrii ai închipuirii mele, și că tot ce fac eu e bine iar viața mea este cât se poate de frumoasă.
dar știi de ce? pentru că e el, pentru că mi-am dorit un el ca el și pentru că-l am acum.
nu mai contează că ne-am consumat relația prea brusc și nu mai contează nici ce m-a durut cel mai tare, că el nu are sentimente pentru mine
ce contează acum este că e aici, e lângă mine, și ca amicul meu bine intenționat.
deși, mi l-aș dori înapoi, să știu că e doar al meu, dar Doamne cât mi-aș dori asta,
mă mulțumesc și cu el aici, să-mi spună că n-am de ce să plâng, pentru nimic în lume.
ți-am zis că mă ajută?
nu ți-am zis..
da, paradoxal mă ajută.. nu mă mai face să sufăr, și tot paradoxal îmi oferă siguranță
siguranța că va fi mereu aici când eu nu mai pot sau când sunt în culmea extazului.
l-am visat într-o noapte că, din senin, a venit și mi-a spus că mă iubește sincer
mi-am dorit să nu fie vis, dar m-am trezit, și mi-am dorit și mai tare să-mi spună asta în față
însă știi ce? am înțeles că doar eu îl iubesc
dar știi cum îl iubesc? o fac sincer, și cu toată ființa mea, și-l iubesc pentru că nu pleacă
pentru că oricât de greu mi-ar fi, el e tot aici
și că oricât de greu i-ar fi cu nebuna de mine, e tot aici.
știi de ce ți-am spus asta?
ți-am spus asta ca să-i mulțumesc lui, pentru tot.
și știu că ”tot„ e un cuvânt prea amplu ce cuprinde o gamă prea mare de lucruri
însă eu chiar îi mulțumesc pentru tot
și nu totul ăla clișeic
pentru totul pe care mi l-a oferit mie fără să-și dea seama
pentru că totul ăla e absolut tot ce contează.
dragul meu C., totul meu e datorită ție
tot ce sunt acum, de puțin timp, e datorită ție
sunt mai fericită ca niciodată, și-mi zburdă sufletul mereu când te știu


să nu te îndepărtezi
lacta alea est!


ți-am zis că sunt altă persoană?
da sunt.
poate nu se vede, dar simt cum nu mai sunt eu cea de care-mi era rușine
mă văd acum, dese ori, cu un zâmbet nebun pe față
și mă iubesc pe mine așa
și sunt fericită că tu m-ai făcut să mă iubesc pe mine așa
piedestalul pe care te-am pus
de pe ăla nu va punea nimeni să te dea jos
ai un loc important în viața mea
și sper să-mi sporesc fericirea asta, pentru că mi-ai dat un start de milioane
absolut, sincer și minunat mulțumesc !