joi, 7 noiembrie 2013

de la capăt

mi-a fost prea dor de blogul ăsta. n-am putu să-l las, am simțit că ceva mă leagă de el. m-am trezit dimineață și m-am gândit că toți facem ceea ce credem că-i mai bine. ascundem totul într-o gaură de zid , tot ce credem că nu e în regulă și nu sperăm altceva decât să supraviețuim zilei când vor cădea zidurile. acum sunt Amaunet iar și parcă mă trec fiorii pe șira spinării . 


Amaunet ( of, mi-era dor să mă semnez așa ) 



6 comentarii:

  1. Bine ai revenit, Amaunet! Ma bucur enorm ca te-ai intors!
    Cat de straniu se schimba cursul unei ape... Tu te-ai regasit, eu m-am pierdut pe veci...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. R. să-mi ierți nesimțirea de a nu mai vorbi cu tine, am avut o groază de învățat. Și eu mă bucur că am revenit, dar .. ce ai pățit, ce s-a întamplat, mă speri...

      Ștergere
  2. Hei mă bucur că te-ai întors,chiar dacă nu ți-am urmărit blogul până acuma ..îți aștept viitoarele postări :*

    RăspundețiȘtergere